Se tot vorbește despre comunicarea eficientă în cuplu. De ce este importantă? Pentru că dacă modul în care ne comunicăm dorințele, emoțiile sau ofurile, este unul eficient, atunci pe lângă faptul că ne ajută să ni se îndeplinească dorințele, poate crește intimitatea și pozitivitatea dintre parteneri. În caz contrar, nu numai că nu ne va rezolva dorințele, va crește negativitatea care duce la crearea unei prăpastii în relația de cuplu.

Unul dintre motivele pentru care apar certuri între parteneri este faptul că de cele mai multe ori obișnuim să criticăm în loc să ne declarăm dorința. Acest fenomen crește negativitatea în cuplu, scăzând satisfacția partenerilor în relație, dar și afecțiunea pe care o simt unul față de altul.

Scenariul clasic: soțul vine târziu acasă de la serviciu și soția îl întâmpină cu scandal: Iar ai venit la ora asta acasă? Iar ai stat cu prietenii tăi? Sau când el se intoarce de la piață: Unde ai stat atât? De ce la tine durează întotdeauna atât de mult? Sau când el aduce aceleași flori partenerei și rudelor apropiate: Nesimțitule! Atât valorez eu pentru tine?

Ce e rău la aceste scenarii? Modul în care este pusă problema. În primul rând, cred că nimeni nu ține neapărat ca soțul/soția să aibă o oră fixă de venit acasă. Cu excepția celor obsedați de control, dar nu la ei mă refer în articolul acesta.

Cu siguranță, este posibil și de dorit, ca în fiecare familie să existe niște reguli legate de limite: ce putem face, care ne sunt libertățile astfel încât să nu lezăm partenerul și relația. Aceste scenarii însă, nu se referă nici la aceste cazuri.

În aceste situații nu este vorba nici de reguli, nici de obsesia controlului, este vorba de dorință: dorința de a petrece timp cu partenerul, de a primi atenție, de a ne asigura că suntem importanți pentru partenerul nostru.

De cele mai multe ori, dorințele noastre din spatele criticii pe care o facem, sunt legate de afecțiunea pe care o simțim față de partenerul nostru și nu au un caracter negativ la adresa lui, dar așa ne iese. Noi, oamenii, suntem programați ca atunci când nu ne este bine, când ne simțim rău, să scanăm mediul pentru a identifica cauza. De cele mai multe ori cauza identificată este una exterioară nouă. Dacă suferința noastră este legată de partenerul nostru, atunci sigur el/ea este cauza și începem să criticăm. Întotdeauna, în spatele fiecărei critici stă o dorință, care dacă ni s-ar îndeplini, nu ne-am mai simți rău.

Acum că știm toate acestea, cum ar trebui rescrise scenariile de mai sus? Când soțul vine târziu acasă de la serviciu, soția care și-ar dori să petreacă mai mult timp cu soțul ei ar trebui să o declare: Îmi pare rău că ai stat azi până târziu, mi-aș fi dorit foarte mult să fi făcut ceva (ce anume) împreună.  Sau când el se intoarce de la piață: Am fost îngrijorată, văzând că durează atât de mult! Sau Mi-am făcut griji că trece dimineața și nu apucăm să stăm împreună. Când el aduce aceleași flori partenerei și rudelor apropiate: Mi-ar fi plăcut să îmi iei ceva diferit de restul rudelor. M-ar fi făcut să mă simt mai specială! Sau le puteți rescrie în funcție de dorințele voastre. Eu am dat doar exemple. Aceste noi scenarii vor crea cadrul propice ca vouă să vi se îndeplinească dorințele prin mai multe componente:

• Vă veți face cunoscută dorința.
• Nu veți începe discuția cu o critică, deci partenerul nu se va simți atacat. Astfel, nu va riposta, nu se va simți nevoit să se apere și va avea toată deschiderea să vă asculte.
• Prin faptul că nu veți începe o ceartă, mai ales că nici nu era obiectivul vostru, nu veți crea negativitate, ba mai mult, prin declararea dorințelor veți crește intimitatea din cuplu.

De acum, de câte ori îți vine să critici, întreabă-te: care e dorința mea din spatele acestei critici? Ce mi-aș dori să se întâmple și nu s-a întâmplat? Acest gen de abordare este valabil în orice relație, nu doar cea de cuplu. Tu și toți cei din jurul tău veți avea de câștigat dacă pui în practică noua abordare.

Sursa foto: http://goo.gl/1KPwgU